duminică, 25 martie 2012

Nimic despre iPad3

In ultimele trei saptamani stirile despre iPad3 ne-au luat cu asalt.

A inceput cu anuntul lansarii pentru 7 martie.
A continuat cu lansarea propriu-zisa, cu stiri/transmisiuni live de la lansare.
Stiri cu noile functionalitati au continuat sa curga pe toate canalele zile intregi, pana a inteles toata lumea cum e cu rezolutia ultra full hd si cu noile procesoare cu mai multi cai putere.
A urmat apoi stirea cu vanzari record intr-un weekend (3 milioane de bucati)
La nici o saptamana, stirea despre supraincalzirea bateriei.
Spre sfarsitul saptamanii curente a (re)aparut stirea cu disponibilitatea la vanzare si in Romania incepand cu 23 martie.

Asa se face marketing adevarat. De fapt Apple a ajuns in faza in care orice ar face sau nu ar face devine stire. Totusi, faptul ca un produs matur ajunga sa aiba probleme cu supraincalzirea bateriei lasa sa se vada probleme de design sau de testare, pe care suporterii le scapa din vedere.

Sumarizand, Apple a lansat o noua versiune de tableta, a carei baterie s-a supraincalzit brusc datorita vanzarilor record din primul weekend. Tableta a poposit si in Romania.

sâmbătă, 17 martie 2012

Tehnologia bate igiena

Am citit recent o stire care informeaza ca in India 59% dintre gospodarii au un telefon mobil, fata de numai 47% care au toaleta.

Stirea ar fi mai mult vesela daca n-ar fi totusi foarte trista. Tehnologia mobila a patruns mult mai departe decat a reusit sa o faca canalizarea. Probabil ca e vorba si de infrastructura si de vointa administrativa, dar si de interesul cetateanului.

Intrebarea care se pune este cat esti dispus ca individ sa platesti pentru a-ti satisface o nevoie. Nu stim exact cat ar fi dispusi sa plateasca indienii din zonele sarace, dar stim ca ar plati mai mult pentru comunicare decat pentru igiena.

In India varianta mai practica e achizitionarea unui telefon, si pe undeva au dreptate. Fara telefon nu-ti poti satisface nevoia de comunicare la distanta, pe cand fara toaleta se poate supravietui, cum ni se dovedeste de multe ori chiar in centrul vechi al Bucurestiului.

Sper ca totusi beneficiarii telefoanelor au macar curent electric, pentru a-si reincarca bateriile .




luni, 12 martie 2012

Mitul device-ului "all in one"


La mijlocul anilor 2000, odata cu dezvoltarea spectaculoasa a telefoanelor mobile in ceea ce priveste capabilitatile grafice si de conectivitate s-a vehiculat ideea ca telefonul mobil va fi device-ul unic pe care-l vom folosi pe post de aparat foto, player de muzica si video, Pc/laptop, respectiv citire de carti, conectivitate la internet, plati online, servicii bancare, mobile TV.


Ideea parea generoasa si odata cu dezvoltarea smatphone-urilor parea si foarte adevarata. Cu toate astea, pe aceasta piata convergenta chiar si producatorii consacrati precum Apple pastreaza cel putin 3 game de produse: smarphone, tablele, iPod.

Sa vedem de fapt care e realitatea in ceea ce priveste smartphone-ul ca device unic.


1. Functia de camera foto / video
Smarphone-urile de ultima generatie au camere de 8MP (exceptand prototipurile de 41 MP prezentate recent de Nokia), ceea ce le face device-uri acceptabile pentru fotografiat, respectiv filmat HD (unele modele de smartphone). Totusi, o camera foto obisnuita in ziua de azi are 16MP, zoom optic 10x si functii mult superioare unui telefon. Ca sa nu mai vorbim de aparatele semiprofesionale sau profesionale.

2. Functia de mp3 / video player 
Da, aici smartphone-ul se comporta foarte bine atat din punct de vedere al calitatii sunetului/imaginii, cat si din punct d evedere a mediului de stocare (16 GB+). Totusi exista situatii in care un mp3 player este mult mai potrivit decat un smarphone: celor care alearga, sau sportivilor (amatori) in general.

3. Functia de laptop/PC (browser de internet si device pentru aplicatii online)
Imbatabil cand esti in miscare sau oriunde nu ai acces la un laptop/pc. Paleste totusi in fata unei conexiuni fixe la internet de 100 Mbps si unui monitor de 19+ inch. De retinut librariile inepuizabile de aplicatii pentru smartphone-uri, usor de gasir si de instalat, care le ofera un avantaj smarphone-urilor.

4. Functia de eReader
Cu toate ca rezolutia noilor modele e acceptabila, dimensiunea ecranelor de 3 respectiv 4 inch e total nesatisfacatoare pentru un cititor de carte. eReader sau tableta fiind o alternativa mult mai buna.

5. Functia de plati online cu cardul.
Conceptual nu e foarte diferita de plata online pe web, totusi, comertul electronic e mai putin dezvoltat pentru mobile. Lumea e oarecum reticenta la asa ceva, cel putin pe piata din Romania, datorita si potentialelor riscuri de securitate.

6. Servicii bancare complexe (plati pe baza autentificarii cu telefonul mobil)
Inceput timid, e vazut ca serviciu add on peste serviciile clasice de internet/mobile banking.

7. Mobile TV
Odata cu explozia streaming-ului si a site-urilor de video sharing acest concept nu s-a mai dezvoltat la fel de puternic cum se credea cu 8-10 ani in urma. Exista tari occidentale unde piata de mobile TV e destul de dezvoltata, dar in nici un caz nu e vedeta serviciilor de telefonie mobila.

Update.
La cererea publicului comentator adaug inca doua categorii de functii acoperite de smartphone-uri.

8. Aplicatie GPS
Smartphone-urile cu suport de GPS indeplinesc atat de bine aceasta functie, comparativ cu device-urile dedicate incat am si uitat sa fac referire la ea. Poate cel mai bine dintre toate celelalte mentionate.

Daca tot vorbim aici de GPS pe telefon, asta e o chestie de tip "serviciu contra serviciu", adica noi folosim tehnologia GPS direct de pe telefon si cine e interesat sa afle pe unde umblam o poate face cu precizie mult mai buna decat in cazul GSM. Daca prin GSM si UMTS putem fi localizati doar cu aproximatie de sute de metri (chiar kilometri in afara zonelor urbane) in functie de aria de acoperire a celulei, iata ca in cazul GPS putem fi localizati cu precizie de zeci de metri. Diferenta fata de un device GPS clasic este ca in cazul mobilului posesorul e indentificabil prin cartela, adica are identitate.

9. Consola de jocuri portabila
Nu stiu, nu ma joc. Poate ma ajuta cineva din public.



Ce ramane din acest mit al device-ului all in one? Avantajul de a putea realiza oricare din aceste functii oricand doresti, oriunde te afli, pentru ca da, mobilul a ramas device-ul unic, pe care-l purtam asupra noastra oriunde ne-am afla. Vrei sa faci poze state of the art? Vrei sa citesti o carte? Vrei sa navighezi pe internet confortabil de la biroul tau? Ai nevoie de device-uri dedicate pentru asta. Le vrei pe toate in varful muntelui fara bagaj suplimentar? Folosesti smartphone-ul!

duminică, 4 martie 2012

Cu iPhone-ul la psihiatru


Nu am iPhone. Imi permit iPhone, dar nu consider investitia justificata. Am testat iPhone 4S la cineva apropiat, chiar din familie. Per ansamblu imi place iPhone.

Ce nu inteleg eu este psihoza creata in jurul acestui produs (de fapt a intregii game de produse Apple), care e pana la urma un terminal mobil cu conexiune wi-fi/ HSPA si cu o grafica exceptionala si cu o gama aproape infinita de aplicatii la dispozitie, dar un telefon mobil totusi. Sa spunem ca totul se datoreaza isteriei in masa, efectului contagios.

Ce ma surprinde si mai mult este faptul ca la metrou sau pe strada majoritatea teenager-ilor intre 15 si 25 de ani au iPhone. Evident, tinerii sunt targetul principal al acestui tip de produs, alaturi de persoanele din zona de business.

Indivizi total dependenti de parinti, care primesc bani de buzunar aproximativ 500 de lei pe luna isi conving parintii sa investeasca intr-un iPhone 4s cu 32 GB de memorie, pe care il folosesc pentru Facebook si mail, pe langa camera foto de 8MP si camera video Full HD.

Studentul in anul 3, care are un job part time, investeste un salar si jumatate sa-si ia cel mai tare telefon din piata, cu care se uita la Youtube in tramvai (cat il tine cartela prepay) si cu care impresioneaza fetele (asta aproape ca e de inteles).

Ce nu inteleg din nou este ce-l face atat de apreciat fata de produse quasi-similare de la Samsung sau LG la jumatate de pret, care au si alte avantaje competitive: sunt bazate pe platforma open Android si unde totul este freeware.

Se pare ca Apple a reusit minunea: a creat interfata atat de simpla si de intuitiva, produsul cu design fin si fiabil, care a acaparat piata utilizatorilor medii sau putin familiarizati cu tehnologia. Un produs bun dar scump, adresat intregii piete. Restul e marketing si efect de tavalug.

P.S. La recent incheiatul Mobile World Congress de la Barcelona Samsung Galaxy S2 a fost desemnat cel mai bun smartphone, devansand Apple iPhone 4S.

joi, 1 martie 2012

Martisorul electronic



Traim intr-o lume digitala, comunicam virtual, ne exprimam sentimentele virtual, socializam online. Am ramas surprins ca manifestarile legate de martisor au ramas inradacinate la fel ca acum 20 de ani, cu toata mizeria legata de comercializarea lor si mercantilismul ieftin de la tarbele improvizate.

Ce e de fapt martisorul? Un simbol al primaverii, al unui nou inceput. Traditia legata de 1 martie presupune ca barbatii sa ofere femeilor martisoarele (mici obiecte decorate artistic) sau flori. Dincolo de obiectul in sine, ce ofera de fapt: atentie, recunoastere, apreciere.

Toate astea le putem realiza si electronic/virtual. Ce lipseste totusi: emotia face-to-face a gestului, a oferirii, a atentiei. Comunicarea vie.

Dar avand in vedere evolutia si amploarea fenomenului de social networking prin care nu ne-am mai vazut prietenii de luni de zile, dar "comunicam" mereu cu ei online, le lasam mesaje de "La multi ani" pe net, consider ca martisorul viitorului este unul virtual.

miercuri, 29 februarie 2012

Top 3 evenimente consumer la Mobile World Congress 2012


Nu puteam lasa neamintit evenimentul Mobile World Congress 2012 de la Barcelona (cea mai mare expozitie anuala de acest gen din lumea telecom) care are loc in aceste zile (27-29 februarie).

Iata un top 3 evenimente cu impact pe piata de consumer:


1. Microsoft Windows 8
Optimizat pentru operare digitala si microprocesoare de putere mica, Windows 8 poate fi instalat pe tablete, PC-uri si laptop-uri, iar în viitor chiar si pe telefoane mobile. Pateneriatul cu Nokia pentru Windows 8 ca OS pentru smartphone-uri ar putea readuce in prim plan ambele companii.

2. Samsung - smartphone cu proiector incorporat
O idee noua si chiar utila, mai ales in business.

3. Huawei - tableta quad core
Cu sistem de operare Google Android 4.0 si ecran high definition IPS de 10 inci.

Anul bisect si tehnologia


Anul bisect si in particular ziua de 29 feb e o data speciala, datorita frecventei rare in calendar, asa ca am dorit in mod special sa am un post pe acesta tema.

Conform wikipedia "Anii bisecți sunt anii în care luna februarie are 29 de zile în loc de 28 de zile, iar anul per total 366 de zile în loc de 365 de zile. Ziua suplimentară este necesară aproximativ o dată la 4 ani din cauză că perioada de rotație a Pământului în jurul Soarelui nu este un număr întreg de zile, ci este de 365,2422 zile".

Ceea ce nu stiam este exceptia de la regula celor 4 ani.

"Pentru o aproximare mai bună a perioadei de 365,2422 regula exactă din calendarul Gregorian este: Un an este bisect dacă este divizibil cu 4, exceptând cazurile când este divizibil cu 100 fără a fi divizibil cu 400."

Adica anul 2100 (pentru cei care-l vor mai prinde) nu va fi an bisect, desi respecta regula divizibilitatii cu 4, pentru ca se incadreaza in exceptia cu 100.
Anul 2000 pe care l-am trait cu totii a fost an bisect pentru ca in plus, era divizibil cu 400 (a 3-a conditie, sau exceptia la exceptie).

Ce voiam sa mentionez de fapt cu acest post este legatura cu tehnologia. Orce device tehnologic care e "time & date aware" trebuie sa suporte acest algoritm de calcul pentru calendarul Gegorian. De la banalele ceasuri electronice pana la sistemele de control ale centralelor nucleare (adaugati voi in lista smatphone-urile, camerele foto, tabletele si laptopurile).  Pana si Microsoft Windows implementeaza fara greseala logica anului bisect.

Celor nascuti pe 29 februarie le urez un sincer "de 4 ori la multi ani!" ca nu ne mai auzim pana in 2016.



luni, 27 februarie 2012

Internetul si decizia de cumparare


Un studiu Gfk publicat de Hotnews concluzioneaza ca:

"Cei mai multi utilizatori romani de internet din mediul urban cumpara alte marci decat cele pe care le aveau initial in minte, dupa ce se informeaza online" - studiu GFK. Si anume aproape 70% dintre cei intervievati.



La o prima verere pare confuz. La o analiza mai atenta pare infricosator, iar la o ultima parcurgere se poate concluziona ca studiul e incorect, sau ca repondentii n-au inteles intrebarea.

Cum ar veni 70% dintre cei care doreau sa-si cumpere mobil Samsung Galaxy S2 dupa o documentare temeinica pe internet s-au reorientat pentru iPhone 4S. Sau un internaut care plecase chitit sa-si cumpere un laptop HP cu procesor Intel, dupa ce s-a googlit prin blogosfera si pe forumuri s-a rasucit pentru un Asus cu procesor AMD.

Cum ziceam la inceput, suna putin ciudat, cel putin in forma in care au prezentat autorii studiului rezultatele.

Sunt intru totul de acord ca pentru persoane total neavizate in legatura cu tehnologia si piata IT&C o descindere pe internet, studiul unor review-uri serioase, eventual comparatii intre produse din aceeasi gama de la diversi producatori e edificatoare, dar ma indoiesc serios ca 70% din populatie e in aceasta situatie.

Din experienta mea, cele mai bune documentari in cazul deciziei de cumparare se fac prin chestionarea unui amic/prieten cu temeinice cunostinte in domeniu si pasionat de tehnologie pe deasupra (un techie, cum s-ar zice) - mai ales daca vorbim de achizitii de valoare mare si luate pentru uz relativ indelungat (laptop, TV, telefon). Nu contest faptul ca amicul poate fi chiar unchiul Google pentru unii dintre noi.

Articolul la care fac referire:

"84% dintre utilizatorii romani de Internet din mediul urban au luat in considerare pentru cumparare alte marci decat cele pe care le aveau initial in minte, dupa ce au cautat informatii online, arata un studiu GFK realizat pe un esantion de 700 de persoane si reprezentativ pentru utilizatorul de Internet din mediul urban din Romania, 18-54 ani. Mai mult, arata datele companiei de cercetare, 57% dintre respondenti au si cumparat alte marci decat cele la care se gandisera initial dupa ce au cautat informatii pe Internet.

Tendinta este mai accentuata in cazul barbatilor (62%), a persoanelor intre 25 si 34 ani (63%), cu educatie superioara (65%) si a celor din Bucuresti (70%).

  • "Odata cu adoptarea larga a Internetului in Romania, consumatorului i se deschid mai multe oportunitati de informare. In loc ca optiunile sale sa se ingusteze pentru a facilita alegerea propriu-zisa a produsului, asa cum se intampla in modelul clasic de luare a deciziei de cumparare, in cazul mediului online, datorita varietatii de informatii disponibile, optiunile se largesc. Acest fapt ajuta consumatorul sa ia cea mai buna decizie, dar, in acelasi timp, reprezinta o provocare pentru companii sa includa intr-un mod inteligent si eficient Internetul in mixul de comunicare", declara Traian Nastase, Online Project Manager GfK Romania.

Internetul a fost prima sau a doua sursa de informare pentru produsele cumparate in fiecare dintre industriile analizate in studiul GfK: financiar, telecom si servicii Internet, electronice si electrocasnice, turism si timp liber, Do It Yourself, piese si servicii auto, se arata in comunicat.
Despre studiu
Studiul 'GfK Internetul si decizia de cumparare' a fost lansat in cadrul conferintei GfK Digital Research Market si este disponibil de la inceputul lunii februarie. Acesta ofera informatii despre implicarea Internetului in procesul luarii deciziei de cumparare pentru pietele enumerate mai sus, analizand comportamentul concret pentru ultimul produs cumparat. Studiul a fost realizat online pe panelul de respondenti askGfK. Au fost chestionate 700 persoane, studiul fiind reprezentativ pentru utilizatorul de Internet din mediul urban din Romania, 18-54 ani. "




duminică, 26 februarie 2012

O experienta personala - LED TV Samsung 32D5500


Cu cateva saptamani in urma am cumparat un televizor. A fost cel mai bun moment pentru a cumpara? (referitor la un post precedent pe tema asta). Eu zic ca da, avand in devere ca am beneficiat si de un voucher de reducere si ca aveam nevoie de inca un televizor.

Sa va dau cateva detalii din spatele procesului de selectie. N-a fost chiar asa greu, pentru ca stiam exact ce vreau: LED TV de 81 cm, Full HD. Dupa o scurta analiza, am vazut ca desi cererea mea era foarte specifica, ofertele se incadrau in cateva categorii mari, de la diversi producatori:

1. LED TV de 81 cm, Full HD simple
2. LED TV de 81 cm, Full HD cu Smart TV - adica cu un set de aplicatii multimedia (youtube de exemplu) si conexiune (wireless) la retea.
3. LED TV de 81 cm, Full HD cu 3D

Aveam din fiecare categorie cate o preferinta.
1. LED TV Samsung 32D5000
2. LED TV Samsung 32D5500
3. LED TV Samsung 32D6100

Initial optasem pentru modelul 3D mai ieftin (32D6100), care nu a mai fost disponibil in stocul magazinului asa ca lista mea finala s-a redus la primele doua modele.

Am ales in final modelul 32D5500, platind 2-300 lei in plus pentru functionalitatea de Smart TV (pe care n-am folosit-a inca - dintr-un motiv obiectiv: nu sunt utilizatorul direct al televizorului).

Comparatie intre cele 3 modele TV prezentate:
- 32D5000 si 32D5500 sunt televizoare aproape indentice, din seria LED TV 5, singura diferenta notabila in favoarea lui 32D5500 fiind optiunea de SmartTV.
- in schimb, modelul 32D6100 este din seria 6, beneficiind de toate imbunatatirile, diferenta resigandu-se insa si la pret.

Am fost usor dezamagit de pseudo-feature-ul PIP (Picture in Picture), in semnsul ca televizoarele au un singur tuner TV PIP, ceea ce inseamna ca doar un singur canal TV poate fi vizualizat la un moment dat (alternativele sunt PC sau alte surse), ceea ce limiteaza drastic acest feature.

Concluziile/constatarile mele:
1. evolutia tehnologica este fantastica: spun asta comparand noua achizitie cu un alt model Samsung LCD TV, tot Full HD, pe care-l cumparasem cu aprox 3 ani si jumatate in urma: calitatea imaginii, a sunetului sunt incomparabile. Designul mult mai atractiv, meniurile mult mai intuitive.

2. pretul platit pe cele doua produse (cel achizitionat acum 3.5 ani si cel mentionat in articolul de fata) sunt echivalente. Daca ar fi fost televizoare de aceeasi diagonala probabil ca preturile ar fi fost foate asemanatoare. Trebuie mentionat ca si produsul cel vechi la care fac referire era relativ nou pe piata la momentul cumpararii, comparatia avand sens.

3. avem tendinta sa cumparam bunuri cu o multime de functionalitati pe care nu le folosim niciodata (sper sa nu fie asta soarta Smart TV-ului) doar pentru ca se diferentiaza de celelalte produse

miercuri, 22 februarie 2012

Techie si nu numai

Conform definitiilor cuvantului "techie" pe net avem urmatoarele rezultate:

 1. One who studies or is highly interested or proficient in a technical field, especially electronics. Cum ar veni, un specialist in produse electronice.

 2. person who is skilled in the use of technological devices, such as computers. Aici, un specialist in computere.

 3. Continuand, techie: noun, informal (technology enthusiast or expert) - pasionat de tehnologie. Acest site ofera si traducerea (pasionat de tehnologie), sa nu existe dubii.

 4. Cu surpriza aflu ca anumite site-uri/dictionare nu contin acest cuvant, de unde trag concluzia ca pentru unii e obscur sau poate ocult. Sau poate doar considerat argou si lasat pe dinafara ca marginal.

Blogul de fata se regasteste dar numai partial in aceste definitii. De fapt, este mai mult decat aceste definitii, de aceea sper ca numele de "romanian techie" poate sa inglobeze surplusul de semnificatie fata de "english techie" supranumit si "techie".

Romanian techie e un techie transpus/transformat, in care tehnologia e un mijloc de a atinge scopuri mai inalte in viata. Traim intr-o lume tehnologizata, dar ar trebui sa evitam sa fim sclavii ei. "The romanian side" of techie va accentua latura "altfel" a tehnologiei si a felului in care ne impacteaza viata.

 Imi place "romanian techie"!

luni, 20 februarie 2012

Cel mai bun moment pentru a cumpara un produs

In anii 60, odata cu evolutia accelerata a tehnologiei bazate pe tranzistori in industria hardware a s-a constatat empiric si statistic ca puterea de calcul isi dubleaza performanta la fiecare doi ani (denumita si Legea lui Moore dupa numele celui care a descoperit fenomenul), trend care s-a mentinut pe durata ultimelor patru decenii cu o usoara aplatizare in ultimii ani. Putem extrapola acest trend de la industria hardware la tehnologia digitala in general.

In acest context al evolutiei rapide a tehnologiei, care se regaseste imediat aplicata in diverse produse, se pune problema evolutiei costului, respectiv al pretului final platit de utilizator. Constatam ca si ecuatia pretului este corelata cu evolutia performantei tehnice a produselor, sau mai exact invers proportionala. De la pretul de comercializare in momentul aparitiei pe piata pana incetarea vanzarii (epuizarea stocurilor) asistam de obicei la o injumatatire a pretului (sau mai mult).

Scaredea preturilor face parte si din strategia de marketing si de preturi a producatorilor, dar particularitatile din zona tehnologiei sunt evidente.
Care sunt cauzele majore?
1. In prima faza a comercializarii producatorii au nevoie sa-si amortizeze costurile de cercetare si publicitate care sunt incluse in pretul produsului.
2. Initial producatorul poate profita de anumite caracteristici unice ale produsului pe piata (vezi Apple), fapt care nu mai este valid in momentul in care apar mai multe asemenea produse pe piata, deci avantajul competitional va fi eliminat si din pret.
3. Noi evolutii tehnologice fac produsul mai putin interesant pentru cumparatori.
4. Piata se reorienteaza spre alt gen de produs, ducand la o diminuare a cererii.
5. Necesitatea de a intoduce noile tehnologii in productie impun scoaterea din productie a seriilor invechite.
Cu siguranta, exista piete mai putin dezvoltate din punct de vedere economic unde produsele continua sa se vanda din stocuri si la mult dupa ce productia s-a finalizat, si in Romania mai existand astfel de situatii, acest fapt, cum vom vedea mai departe in articol, reprezinta o faza fireasca in viata unui produs: declinul, cand se adreseaza unui anumit segment de public.

Avand in vedere aceasta dinamica a performantelor tehnice, dar si a pretului, se pune o intrebare practica: cand este cel mai bun moment pentru a cumpara un produs? Cu totii am fost pusi in situatia ca la scurt timp dupa achizitia unui produs pe care-l doream sa il vedem in acelasi magazin cu un pret cu 20-25% mai mic si ne simtim frustrati. Ar fi trebuit sa mai asteptam? De asemenea, daca asteptam un timp mai indelungat in speranta scaderii si mai mari a pretului putem avea surpriza ca vanzatorul sa ne spuna ca acest produs este de generatie mai veche si ne recomanda altul, care are insa pretul sensibil mai mare.

Un raspuns simplu la intrebarea noastra ar fi: cand il gasim "la oferta" - cu alte cuvinte cand producatorul sau comerciantul decide sa influenteze piata printr-o campanie de marketing, asociata si cu o reducere de pret, dar acesta este un subiect pe care intentionez sa-l abordez intr-un post separat. Raspunsul real e mai detaliat si tine de mai multi factori, printre care segmentarea pietei in functie de tipurile de cumparatori, unde intalnim:

1. Invovatorii. Sunt acei indivizi pasionati de nou, de tehnologie. Ei nu doar ca vor astepta aparitia produsului, dar se vor documenta in avans depre evolutia pietei si despre aparitia acestor produse, eventual inscriindu-se pe liste de asteptare pentru a beneficia de produs imediat ce este disponibil. Pentru ei focusul este tehnologia, produsul, pretul nu conteaza atata timp cat fac rost de banii pentru achizitie.
Mai exista tot aici tipul celor care vor sa iasa in evidenta (indivizi cu statut social ridicat / bune posibilitati materiale), respectiv indivizi in zona business - categorii care nu sunt interesate de avantajele tehnologiei in sine, ci prin prisma felului in care sunt perceputi de ceilalti.
Un exemplu e produs adresat in acest moment invovatorilor poate fi considerat urmatorul model de televizor 3d (desi deja tinde sa se adreseze si categoriei urmatoare).

2. Follower-ii (mass market). Aceasta este cea mai larga categorie de consumatori, cuprinde pe cei care cumpara datorita faptului ca vad produsul la cineva din anturaj, sau le este descris/prezentat/promovat de cineva din cercul social. Un produs care incepe sa se adreseze follower-ilor beneficiaza de obicei si de campanii de marketing din partea producatorilor sau comerciantilor si o si incepe sa se gaseasca in foarte multe puncte de vanzare, pretul lui fiind inca destul de mare, dar avand tendinta sa se diminueze odata cu cresterea popularitatii lui.

3. Intarziatii. Acestia sunt "vanatorii de chilipiruri" mai putin familiarizati cu tehnologia, de obicei cu venituri relativ modeste, care nu isi permit achizitionarea produselor la preturile de lansare sau nu doresc sa investeasca in tehnologie. Ei sunt targetul ofertelor speciale.
Un exemplu de produs adresat in acest moment intarziatilor este acest model de televizor LCD.
Dupa cum observati, desi apartin aceluiasi producator si au aceeasi dimensiune a ecranului, diferenta de pret intre exemplul de produs adresat innovatorilor si cel adresat intarziatilor este semnificativa: de aproximativ 3 ori mai mare pretul primului. Cu siguranta ca si acest model de LCD a fost un model de top acum cativa ani, adresat inovatorilor, insa datorita evolutiei rapide a tehnologiei, noutatea lui e de mult erodata, fiind doar o amintire.

Un alt view care ajuta la aflarea raspunsului la intrebarea noastra este cel prin prisma ciclului de viata al produsului. Conform politicilor de marketing, orice produs trece prin patru mari etape in dezvoltarea si vanzarea lui:

- Lansarea -  etapa in care produsul apare pe piata. Se poate achizitiona numai de la cativa comercianti la preturi foarte mari, exploatandu-se de obicei de unicitatea lui pe piata.
- Cresterea -  etapa in care produsul devine mai popular, mai raspandit, mai accesibil la pret.
- Maturitatea -  etapa in care perdusul se gaseste in maximul de puncte de distributie, la un pret accesibil. De obicei in aceasta faca exista o concurenta serioasa pe piata, vanzarile facandu-se mai ales pe baza functionalitatilor, respectiv a afinitatii cumparatorului pentru marca.
- Declinul -  etapa in care focusul pietei se muta de la produs, vanzarile incep sa scada destul de alert, pretul de asemenea.

In lumina acestei mici analize a segmentarii pietei si a produselor care se adreseaza fiecarei categorii putem schita cateva scenarii de cumparare, reprezentand de asemenea parti ale raspunsului la intrebarea noastra:

a. daca va incadrati in categoria inovatorilor si sunteti pasionati de noutati tehnologice veti investi mereu in cele mai noi produse, aflate in etapa de lansare.
Avantaj: Aveti mereu access la cele mai noi tehnologii si sunteti inaintea tuturor.
Dezavantaj: Investiti (cheltuiti mai degraba) foarte multi bani in tehnologie. Exsita riscul ca o anumita tehnologie sa nu fie suficient de matura sau piata sa o ia intr-o alta directie.

b. daca va incadrati in categoria intarziatilor, veti fi "momiti" de marile oferte promotionale pe care le fac comerciantii la produsele aflate in faza de declin.
Avantaj: pretul este bun, accesibil si categoriilor sociale mai putin instarite.
Dezavantaj: produsul este deja mult depasit tehnologic (performanta si probabil afti factori de tip consum, design fiind deficitari in comparatie cu ofertele din piata)

c. followerii au o mare plaja de alegere in cautarea produselor (cele aflate in crestere si la maturitate) - intre cele doua extreme, de obicei trebuie sa faca o analiza functionalitati/beneficiu si sa aleaga optimul din aceasta. Avantajele si dezavantajele se balanseaza cel mai bine. E de asemenea categoria unde riscurile sunt minime.

d. evident, exista si iesiri din tiparul acestor categorii generale: un follower poate fi tentat uneori sa achizitioneze un produs din categoria celor mai noi de pe piata. De asemenea, tot followerii (marea masa a cumparatorilor) sunt mereu sunt ispititi cu chilipiruri irezistibile din zona produselor aflate in faza de declin. Trebuie sa fie foarte atenti daca discotuntul de nerefuzat din partea vanzatorului contrabalanseaza tehnologia invechita si functionalitatile limitate.

Recomandarea personala este achizitionarea produselor adresate jumatatii de top a mass marketului - punctul c - (produse aflate in faza de crestere a dezvoltarii produsului) pentru ca beneficiaza de tehnologie si functionalitati avansate la preturi care devin accesibile. Un astfel de produs este competitiv tehnologic inca cativa ani inainte (depinde foarte mult si de durata medie de viata a tipului de produs).

Sumarizand, decizia achizitionarii unui produs de un anumit nivel tehnologic este complexa, tine de nevoile individului dar si de proiectia sociala pe care individul le-o atribuie, evolutia spectaculoasa a produlesor (si in consecinta erodarea produsului - si a investitiei) adaugand o dimensiune suplimentara in acesta ecuatie.
Pentru cei care au dubii sau ezitari in fata unde decizii de acest fel, aceasta analiza de piata adaptata tehnologiilor cu evolutie rapida doreste sa le ofere o imagine detasata, de ansamblu asupra procesului de achizitie. O asemenea pozitionare poate ajuta in alegerea momentului in care dorim sa achizitionam un produs, in functie de particularitatile fiecaruia, reducand de asemenea nemultuminea legata de gap-ul dintre pret si performanta datorat evolutiei tehnologice.

joi, 16 februarie 2012

Let's there be blog


Acest blog este un experiment personal in zona de interactiune pe internet si de creare a unei comunitati interesata de tehnologie, dar abordata putin diferit. In acelasi timp isi doreste sa prezinte evolutia tehnologiei prin prisma impactului social, psihologic si pe alocuri chiar filozofic pe care il are asupra noastra.


Tema adreseaza ansamblul produselor bazate pe tehnologie care se adreseaza consumatorului casnic, de la gadget-uri foarte actuale pana la electrocasnice cu conectivitate wireless, de la ultimele generatii de televizoare cu tehnologie LED pana la banalele fiare de calcat, de la laptopuri la uscatoare de par, prin prisma utilitatii, valorii reale, impactului social si nu in ultimul rand a consumismului.

Incearca sa fie si un ghid util celor care doresc sa achizitioneze tehnologie, prezentand anumite produse, dar mai ales comparatii si functionalitati cheie ale unor produse cu valoare de piata apropiata.

Nu in ultimul rand, pentru a asigura continuitatea cernelei din stiloul autorului se raporteaza la un site care comercializeaza tehnologie, unele din produsele ce vor fi analizate fiind referite de aici.

Si cam atat pentru inceput.